Coroana de Advent răspândeşte acum în jurul ei lumina a două lumânări. În liniştea pe care arderea lor o potenţează trăiesc sentimentul că timpul trece foarte repede. Poate strigătul surd al acestei a doua lumânări e chiar în direcția de a mai estompa îmbulzeala anumitor gânduri şi acţiuni şi de a găsi forma adecvată de a mă pregăti pentru Crăciun. Activităţile sunt multe în zilele premergătoare acestei sărbători dragi. Echilibrul lăuntric menit să prevină repezeli şi necugetări trebuie revizuit şi împrospătat în fiecare zi. Există întâlniri multe, e "mersul" cu sf. Nicolae pe la familiile cu copilași, sunt momentele de reflecție cu diferitele grupuri în parohie şi mai apoi celebrările în școli. Toate necesită pregătire, iar pregătirea pretinde reflecție, iar aceasta din urmă cere un cadru de liniște.
Despre a doua lumânare se spune că este a Betleemului. Sunt multe feluri de pregătire a Naşterii Domnului. Mă gândesc că Betleemul nu prea a fost pregătit pentru un aşa eveniment. Să-i fi scăpat lui Dumnezeu un aspect atât de important legat de întruparea Fiului său? Momentul era cât se poate de decisiv pentru istoria lui cu noi. Pe ce a pus accentul Dumnezeu și în ce măsură accentul în cazul pregătirii mele se mută pe lucruri producătoare de stress şi dispersie, și nu de liniște ori pace lăuntrică? Pregătiţi calea Domnului! Este strigătul lui Ioan către oamenii timpului său. Ecoul lui puternic străbate până în centrul gândurilor noastre. Cum îl luăm în seamă şi ce mişcăm în interior? Ce să pregătim aşa încât drumul lui Isus spre noi să fie cât mai lipsit de obstacole? Care din atitudini i-ar bloca accesul? Poate astăzi avem răgazul necesar de a reflecta asupra distincţiei dintre pregătirea exteriorului Crăciunului şi pregătirea interiorului lui. Cum a fost în ceilalţi ani? Cum se condiţionează acestea? Darul discernământului să amprenteze multele noastre acţiuni din următoarele zile pentru descoperirea formelor adecvate de pregătire, din care să se vadă că investiția de timp și energie a Adventului nu este pentru evidenţierea noastră în zilele de Crăciun, ci a aceluia care se naște în Betleem.
Despre a doua lumânare se spune că este a Betleemului. Sunt multe feluri de pregătire a Naşterii Domnului. Mă gândesc că Betleemul nu prea a fost pregătit pentru un aşa eveniment. Să-i fi scăpat lui Dumnezeu un aspect atât de important legat de întruparea Fiului său? Momentul era cât se poate de decisiv pentru istoria lui cu noi. Pe ce a pus accentul Dumnezeu și în ce măsură accentul în cazul pregătirii mele se mută pe lucruri producătoare de stress şi dispersie, și nu de liniște ori pace lăuntrică? Pregătiţi calea Domnului! Este strigătul lui Ioan către oamenii timpului său. Ecoul lui puternic străbate până în centrul gândurilor noastre. Cum îl luăm în seamă şi ce mişcăm în interior? Ce să pregătim aşa încât drumul lui Isus spre noi să fie cât mai lipsit de obstacole? Care din atitudini i-ar bloca accesul? Poate astăzi avem răgazul necesar de a reflecta asupra distincţiei dintre pregătirea exteriorului Crăciunului şi pregătirea interiorului lui. Cum a fost în ceilalţi ani? Cum se condiţionează acestea? Darul discernământului să amprenteze multele noastre acţiuni din următoarele zile pentru descoperirea formelor adecvate de pregătire, din care să se vadă că investiția de timp și energie a Adventului nu este pentru evidenţierea noastră în zilele de Crăciun, ci a aceluia care se naște în Betleem.
Privind dupa o saptamana coroana de advent si prima lumanare, imi dau bine seama ca a trecut sub semnul ambientarii mele sufletesti la exigentele pregatirii pentru Craciun. Poate aceasta povestioara ma (ne) va ajuta sa dau(m) mai multa atentie. " Stând de vorbă cu o fetiţă de unsprezece ani, câteva zile înainte de Crăciun, preotul o întrebă: - Ce-i vei face cadou lui Isus de această zi de naştere a lui? -Eu – spune fetiţa – nu mă pricep deloc la cadouri spirituale... Însă mi se pare că cel mai bun lucru pe care i-l pot oferi este să-i acord mai multă atenţie. Ne ocupăm prea mult de ornamente, ghirlande, brăduţi... însă nu este momentul când suntem mai mult cu gândul la El". As crede ca asa cum se traieste Adventul, asa se va trai si Craciunul! Parinte, ce parere ai?!
RăspundețiȘtergere