7 februarie 2015
Meditează
Înainte de a se
lansa în misiunea de evanghelizare a tuturor oamenilor, ucenicilor li se dă
şansa de a se antrena pe un teritoriu restrâns, în interiorul graniţelor Israelului.
Momentul pe care îl înregistrează evanghelia
este cel al întoarcerii lor din prima misiune. Au umblat pe jos, au vorbit
despre Învăţătorul lor, au povestit despre felul lui neobişnuit de a se
comporta, de a gândi şi de a vorbi cu oamenii. Acum aveau dreptul să se
relaxeze şi să-l aibă pe Isus doar pentru ei, măcar pentru câteva clipe. Însă
pe Isus îl vor atâţia oameni! El este asaltat de mulţime, iar acesteia el îi
oferă milă. Omul, indiferent în ce timp al istoriei s-ar
plasa, este mereu un adecvat destinatar al milei lui Dumnezeu. În raport
cu Creatorul său, el este într-o permanentă stare de nevoie. Faptul de a crede
că îşi este suficient sieşi este
de aceea o ispită pe care trebuie să o respingă prompt.
Această milă nu
devine nicidecum inutilă, atunci când ne
ajunge bunăstarea, când necesităţile materiale încetează să mai fie resimţite
sau când confortul afectiv ne este asigurat şi ne iubesc, credem noi, destui
oameni. De ce i s-a făcut milă lui Isus de oameni? O spune chiar el: erau ca
nişte oi fără păstor. În traducere largă, pentru că se mişcau în derivă, fără a
avea o orientare precisă, un lider călăuzitor. Şi într-adevăr aşa şi erau: nu-i
aduna şi nu-i organiza nimeni sub nici o nomenclatură; se mişcau în cete, fără alt scop decât cel de a fi cu
Isus. În realitate însă, ei se mişcau în direcţia păstorului, în
direcţia lui Isus. Unul dintre cei mai cunoscuţi şi memoraţi psalmi este cu
siguranţă Psalmul 22. Din
el aflăm programul păstorului pentru oile sale. Fiecare vers respiră o pace şi o
regăsire interioară unice. Nu este loc de frică nici măcar în traversarea văii
întunecate a morţii, atâta vreme cât păstorul este de faţă. Penultimul vers
reia prin folosirea termenului „îndurare” motivul milei. Aceasta se
statorniceşte pe calea vieţii ca o însoţitoare fidelă până la deplina noastră
locuire în casa Domnului. Până atunci ne rămâne să ne găsim orientarea, să fim
atenţi la figura blândă
şi înţeleaptă a Păstorului şi receptivi la oferta sa bogată.
Reţine
„Mila este plata pentru răscumpărarea sufletelor noastre” (sfântul Ioan
Gură de Aur).
EVANGHELIA
Erau ca oile care nu au păstor.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 6,30-34
În acel timp, apostolii s-au adunat la Isus şi i-au povestit toate câte au făcut şi au învăţat. 31Atunci el le-a spus: "Veniţi deoparte, într-un loc retras, şi odihniţi-vă puţin!"; pentru că mulţi veneau şi plecau şi nu aveau timp nici măcar să mănânce. 32 Au plecat cu o barcă spre un loc pustiu, ei singuri. 33 Mulţi i-au văzut plecând şi şi-au dat seama. Au mers deci pe jos din toate cetăţile şi, au ajuns înaintea lor. 34 Coborând, Isus a văzut o mare mulţime şi i s-a făcut milă de ei pentru că erau ca oile care nu au păstor; şi a început să-i înveţe multe.
Erau ca oile care nu au păstor.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 6,30-34
În acel timp, apostolii s-au adunat la Isus şi i-au povestit toate câte au făcut şi au învăţat. 31Atunci el le-a spus: "Veniţi deoparte, într-un loc retras, şi odihniţi-vă puţin!"; pentru că mulţi veneau şi plecau şi nu aveau timp nici măcar să mănânce. 32 Au plecat cu o barcă spre un loc pustiu, ei singuri. 33 Mulţi i-au văzut plecând şi şi-au dat seama. Au mers deci pe jos din toate cetăţile şi, au ajuns înaintea lor. 34 Coborând, Isus a văzut o mare mulţime şi i s-a făcut milă de ei pentru că erau ca oile care nu au păstor; şi a început să-i înveţe multe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu