În aşteptarea Crăciunului

     Puţine mai sunt zilele Adventului. Lumânările de la coroană sunt aprinse pentru a vesti venirea Luminii de sus. Ne vor fi împlinite aşteptările pe care le avem vizavi de sărbătoarea Crăciunului? Reuşeşte Dumnezeu să ne fericească întru-totul oferindu-ni-l (doar) pe Isus? Îngerii care i-au vestit naşterea la Betleem au jubilat de bucurie, deşi Pruncul din scutece nu era pentru ei, ci pentru noi. A patra lumânare a coroanei este a îngerilor. Implicarea lor în evenimentele pregătitoare venirii Domnului pe pământ este semnificativă. Tatăl lui Ioan Botezătorul primeşte de la un înger vestea că soţia sa, Elisabeta va fi mamă, în ciuda vârstei înaintate pe care o are. Iosif iese din frământările lui cu privire la Maria, logodnica sa însărcinată, în urma unei lămuriri pe care o primeşte în vis de la un înger. La naşterea lui Isus sunt îngerii cei care irump în cântece de bucurie, transmiţându-le păstorilor minunea venirii pe pământ a Salvatorului lor.
     Pentru oamenii pretins critici şi numai raţionali, intervenţiile îngerilor sunt la limita credibilului, dacă nu chiar cu totul neverosimile. Jumătate din conţinutul evangheliei de astăzi este despre un vis. Rezerva şi scepticismul se afirmă masiv în sufletul unora care vor să-şi explice lucrurile numai în manieră omenească. În dialogul ei cu îngerul, Maria întreabă uimită cum e posibil, fără să afirme apodictic că este imposibil să fie însărcinată. Dumnezeu este nelimitat în felul lui de a acţiona. De ce ne-am aroga noi puterea de a-l limita?
     În aceste zile apropiate Crăciunului îmi doresc şi eu un înger, unul călăuzitor spre ieslea lui Isus. Îmi doresc ca ceea ce gândesc şi simt, contemplând istoria naşterii lui Isus, să nu fie în direcţia diminuării credinţei mele, ci a creşterii ei. Îmi doresc un înger care să inducă în mine o stare de linişte şi încântare, de uimire şi regăsire sufletească. Cât de uşor le puteam avea pe toate atunci când eram un copil! Îmi doresc ca toţi să avem un înger care să nu ne lase să fim vrăjiţi de ambalajul ameţitor de frumos al acestor zile de sărbătoare, ci să ne pune privirea interioară pe codoul sărăcăcios ambalat de Tatăl nostru divin pentru noi. Îmi doresc să fiu printre oamenii de bunăvoinţă pe care îi ajunge pacea cerească prin intermediul cântecelor sfinte, al rugăciunilor simple şi umile. Îmi doresc să am pace cu mine şi cu toţi oamenii, mai ales cu aceia cărora le-am greşit. Atunci va fi cu siguranţă Crăciunul! Va fi în biserica în care voi asculta sfintele liturghii, în casa în care locuiesc, în sufletul meu.