Isus si cuvintele lui greu de inteles

12 februarie

Meditează

Din toată evanghelia acestei zile, cuvintele peste care se blochează atenţia noastră sunt cele rostite de Isus către femeie: „…nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei”. În mod sigur, ele au venit ca o lovitură de ciocan peste inima îndurerată a sărmanei mame. Cum să vorbească Isus aşa? Ce să însemne metafora pe care o întrebuinţează? Acţiunea lui mântuitoare chiar nu putea depăşi graniţele Israelului? Cu ce să fie vinovată femeia că nu era concetăţeana lui? Pe unii i-ar putea scandaliza atitudinea lui Isus. De textele biblice de acest fel trebuie să ne apropiem cu dispoziţia de a găsi sensul lor spiritual, citindu-le invers: de la sfârşit spre început. Să ne imaginăm că stăm înaintea femeii după terminarea întregii conversaţii şi o întrebăm pur şi simplu ce s-a imprimat mai adânc în sufletul ei din tot ce i-a spus Isus. Cred că ea ne-ar spune că a plecat dinaintea lui Isus până la urmă cu sentimentul că a câştigat, şi nu că a fost învinsă, că a sădit admirație, și nu iritare. În versiunea sfântului Matei, Isus o complimentează astfel: „O, femeie, mare este credinţa ta!” O asemenea laudă a trebuit însă să stea pe soclul unor cuvinte dure care să stimuleze şi să testeze perseverenţa, să-i pună la probă încrederea şi statornicia. Cineva spunea că dacă lupţi, nu ştii sigur dacă învingi sau pierzi. Însă în momentul în care te decizi să nu mai lupţi, ai pierdut în mod sigur.

Există realizări pentru care nu am depus prea mult efort ca să le avem. Au venit așa peste noi. Pentru altele însă am luptat asiduu, ne-am zbătut în stânga şi în dreapta, am implicat toate capacităţile şi energia. Pe acestea din urmă le prețuim mai mult, pentru că în ele am investit mai mult. La fel se întâmplă şi atunci când investiţia este în beneficiul altora şi nu al nostru. În cazul de faţă, efectul credinţei femeii siro-feniciene s-a răsfrânt asupra fiicei ei. Medierea ei a fost puternică. Se răsfrânge ceva din credinţa noastră şi în cei din jurul nostru? Şi noi suntem chemaţi să fim mijlocitori. Comportamentul acestei femei puternice ne este un exemplu, iar Isus ni l-a pus în evidenţă.

Reţine

„Nu-i spune lui Isus că doreşti, în rugăciune, doar mângâiere. Dacă îţi acordă aceste mângâieri, mulţumeşte-i. Spune-i însă, întotdeauna, că doreşti stăruinţă în credinţă” (sfântul Josemaria Escriva).

EVANGHELIA
Doamne, chiar şi căţeii mănâncă sub masă firimiturile copiilor!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 7,24-30
În acel timp, Isus ridicându-se de acolo, a venit în ţinutul Tirului şi Sidonului şi a intrat într-o casă, voind ca nimeni să nu ştie; însă nu a putut să rămână ascuns, ²⁵ căci o femeie a cărei fiică avea un duh necurat a auzit despre el şi, venind îndată, a căzut la picioarele lui. ²⁶ Însă femeia era păgână, de origine siro-feniciană. Ea l-a rugat să alunge diavolul din fiica ei. ²⁷ El i-a spus: "Lasă mai întâi să se sature copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei!" ²⁸ Dar ea i-a răspuns: "Doamne, chiar şi căţeii, sub masă, mănâncă din firimiturile copiilor". ²⁹ El i-a spus: "Pentru acest cuvânt, mergi: diavolul a ieşit din fiica ta!" ³⁰ Şi, plecând acasă, a găsit fiica culcată în pat şi diavolul ieşise din ea.