În multe biserici se săvârşeşte "ritul" aprinderii celei de-a treia lumânări: rugăciuni, cântece speciale, referințe biblice. În anii în care ministram cu plăcere și cu zel nu se pomenea de aşa ceva. Însă câte nu au prins contur în timpul ultimilor 20 de ani! Şi e frumos pentru că aşa apar tradiţiile. Dăm importanță unui lucru pentru că ne transpune într-o stare spirituală specifică. Zilele Adventului, trec, așa cum am presimțit, repede, și în nici două săptămâni suntem în plină sărbătoare a Crăciunului. Această ultimă perioadă este atât de plină de concerte, întâlniri, revederi, pregătiri, dar și de mult stres și agitație: cumpărături, poșta de Crăciun (eu încă mai scriu felicitări reale, nu virtuale, și încă nu sunt dispus să mă lepăd de obicei), pastorație sporită în cazul meu, program administrativ mai intens în cazul altora și atâtea alte lucruri care se îngrămădesc în aceste ultime zile.
Aprinderea lumânării păstorilor ar trebui să ne ofere o anumită inspirație pentru săptămâna ce urmează. Faptul că Fiul lui Dumnezeu venea pe pământ, i-a interesat prea puțin pe puternicii de atunci, pe înaltele personalități ale acelei vremi. Și Dumnezeu știa prea bine asta. Evenimentul nașterii lui nu-i lăsa în schimb indiferenți pe niște păstori plasați la marginea societății, la propriu și la figurat. Nu știm nimic despre ei, despre biografia lor. Nici vizita pe care au făcut-o Pruncului nu pare să-i fi scos din anonimat ulterior, deoarece biografiile lor ne-au rămas la fel de necunoscute. Și totuși privilegiul de a fi vizitatorii nocturi ai lui Isus, în chiar noaptea nașterii sale, și-l revendică doar ei. Că tocmai ei au intrat sub atenția lui Dumnezeu, ar trebui să ne dea de gândit. Nu e neapărat nevoie să fim oameni cu carte, cu studii, cu renume social ca să fim importanți în ochii lui Dumnezeu. Numai simplitatea inimii să nu ne lipsească și deschiderea spirituală! Pe temeiul acestora Dumnezeu poate săvârși enorm de mult. Păstorii sunt de imitat în această privință. Preferința pentru ei e o invitație de a ne examina complexitatea vieții. Apoi, din alt unghi văzute lucrurile, ar trebui să ne gândim spre cine mergem în aceste zile. Ce preferințe avem cu privire la oameni. Un ajutor anonim, un timp oferit cu plăcere, o felicitare, niște cuvinte edificatoare, toate acestea și altele de genul lor pot să vizeze oameni complet necunoscuți pentru ziare și pentru societate, dar nu și pentru Dumnezeu. Aprindem lumânarea păstorilor pentru a ne lăsa pătrunși de simplitatea vieții lor și pentru a porni spre căutarea simplității noastre pierdute.
Ei bine . . .simplitatea este o complexitate rezolvata.
RăspundețiȘtergereSimona, exact asa este! O duminica plina de simplitate!
ȘtergereM-ati pus pe ganduri cu aceste cuvinte: ,,Ar trebui să ne gândim spre cine mergem în aceste zile. Ce preferințe avem cu privire la oameni,,. De cele mai multe ori cautam o companie placuta, relaxanta, dorita, buna. Face bine sufletului, o stim de altfel cu totii. Da, insa cum ii tratam pe cei care depasesc cu mult conditia pastorasilor si totusi atat de tristi?! Imi doresc sa petrec aceasta saptamana in compania oamenilor bucurosi ca sa ma las molipsit de veselie, de bucurie. Si mai mult, sa fiu in preajma celor tristi, ca sa-i pot molipsi cu bucuria lui Isus, cu cea primita, cu bucuria mea! Parinte, sa fiti un om al bucuriei! Cei care va intalnesc si vorbesc, sa primeasca un strop din bucuria dvs., primita de la Isus! O duminica, in care sufletul sa aiba parte de adevaratele bucurii!
RăspundețiȘtergereVa multumesc mult pentru cuvinte si pentru impartasirea acestor ganduri. Ne este usor sa stam cu cei selectati, simpatici si dragi. Insa Dumnezeu pune in lista preferintelor sale si altfel de oameni si parca ne jenam atunci cand ne comparam cu el. Da, pentru timpul ramas putem sa fim altfel in gandire si in fapta. Sa se implineasca in mine urarea pe care mi-o faceti! Bucurii adevarate si dumneavoastra!
ȘtergereConsider ca starea de bucurie iti este construita de pacea cu tine si/sau cu ceilalti. Cu siguranta suntem afectati si de starea de spirit a celor din jurul nostru, Desigur ca nu ii caracterizeaza bucuria totala si nici tristetea permanenta, Sunt complecsi (au motivele lor de bucurie/tristeste). Va doresc sa simtiti bucuria impacarii! Venirea Pruncusorului sa ne gaseasca pe toti iubind. Iubind oamenii, viata, serviciu, indatoririle si toate cele care ne dispun sau ne indispun!
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru urare si pentru gand! Imi doresc sa simt bucuria impacarii. Va doresc si dumneavoastra un Craciun plin cu simtiri profunde!
Ștergere