Apostolul Andrei

Primul chemat

 

 

 

    Întâmplător am auzit în cursul acestei zile că în jur de 700.000 de români își sărbătoresc la această dată onomastica, în diferitele derivate ale numelui Andrei. Este impresionantă preferința și predilecția pentru acest nume în cazul poporului nostru. Cine a fost însă patronul spiritual al atâtor români? Sfântul Andrei a fost unul din cei Doispreceze, primul chemat de Isus Cristos. A trăit în Betsaida și ocupația lui a fost aceea de pescar. Viața lui Andrei a fost una obișnuită până în ziua în care Isus îl surprinde la pescuit, împreună cu fratele lui Petru și cu tatăl lor. Acea zi a rămas adânc săpată în memoria lui. Din acea zi începând, pescarul de peşti este chemat să devină pescar de oameni. El este invitat să ia parte la intimitatea lui Isus Cristos, să stea în preajma lui, să-l asculte, să-l cunoască și să-l facă cunoscut. În evanghelia sfântului Ioan citim cum el, după ce îl recunoaște pe Mesia în persoana lui Isus, merge la fratele său, Petru, ca să-i împărtășească marea descoperire.

     Acest detaliu din viața lui are o importanță deosebită în viața spirituală. Contemplata aliis tradere! Această expresie o înțeleg bine din gestul pe care l-a făcut Andrei. El vrea să-l facă cunoscut pe Isus lui Petru. Această mediere sau mijlocire a lui este atât de importantă pentru noi creștinii cât priveşte devenirea noastră interioară întru Cristos. Petru a avut o poziție primațială în rândul apostolilor, lui i s-au încredinţat cheile, pe el s-a clădit, ca pe o stâncă de neclintit Biserica lui Cristos, însă originea chemării lui a stat tocmai în acest nobil gest al lui Andrei de a-l conduce la Isus.

    Poate Dumnezeu nu ne încredințează vocații mărețe, nu ne pune în poziții de înaltă răspundere, nu ne face mari propovăduitori de Evanghelie. Dar e foarte posibil ca să ne însărcineze cu misiunea de a-l ajuta în alegerea și inspirarea persoanei sau persoanelor care să ocupe asemenea meniri înalte. Mă gândesc aici la atâtea persoane laice prin cuvântul, gestul, exemplul cărora alții sau altele au devenit preoți, persoane consacrate, călugărițe. Această activitate mijlocitoare este de o valoare niciodată pe deplin evaluabilă pe lumea aceasta, dar în ochii lui Dumnezeu de o importanţă foarte mare. Prin această mijlocire, Dumnezeu arată că nu vrea să facă toată "treaba" (lucrarea) mântuitoare de unul Singur. Să duci pe alții la Isus, să-l faci cunoscut altora pe Isus, să arăți în cuvinte entuziasmul pentru persoana lui divină poate părea un lucru secundar, însă totuși niciodată dispensabil în opera lui Dumnezeu cu oamenii și pentru oameni. Sfântul Andrei l-a dus pe Petru la Isus, i-a condus pe greci (în evanghelie) la Isus. Să-i cerem mijlocirea să reușim și noi să mijlocim ajungerea celorlalți la lui Isus, Mesia întregului pământ.
   Celor care poartă numele acestui apostol sau derivatele lui femine sau masculine, din inima le urez "La mulţi ani!"