vineri, 20 februarie 2015

Ce fel de post ii este placut Domnului?

20 februarie

Meditează

Pe cei care cred că postul este o întreprindere individualistă, profetul Isaia este pregătit să-i contrazică cu prima lectura de astăzi. Cel care crede că trebuie să canalizeze asupra sa toată atenţia, veghind asiduu şi febril la propriile performanţe legate de abţinerile culinare sau alte mortificaţii, încă nu posteşte aşa cum îi place lui Dumnezeu. Un post autentic comportă neapărat o dimensiune comunitară sau socială. Un post după voia Domnului nu se consumă în propria ogradă sau locuinţă, ci se deschide spre interacţiunea cu ceilalţi.

În tabloul pe care îl zugrăveşte profetul ne regăsim din păcate şi noi cu postul nostru. Ce folos dacă mâncăm mai puţin, dar continuăm divergenţele, certurile sau neînţelegerile cu anumite persoane? Ce rost are să ne umilim în faţa Domnului sau să împreunăm mâinile înaintea altarului când înaintea copiilor proprii, a colegilor de serviciu continuăm cu apucăturile autoritariste şi aerele impozante? Ce sens are să nu ne mai cumpărăm haine, atâta timp cât surplusul din garderobă nu-l dăm celor care au nevoie? Despre un călugăr se spunea că postea de trei ori pe săptămână. Un altul făcea următoarea remarcă cu privire la el: Iată a învăţat să postească, dar nu și să-și țină în frâu mânia! Postul e benefic trupului și minții, renunțările de tot felul, mortificațiile sunt plăcute Domnului. Însă necuplate cu faptele de caritate sau de milostivire pe care le facem celorlalţi, sunt ca o investiție în mijloace, fără a lua în seamă şi scopul. Conjugând dimensiunea personală cu cea socială, ne câştigăm dreptul să strigăm către Dumnezeu și el se obligă să ne răspundă prompt: „Iată-mă!”
Suntem în a treia zi a Postului şi timpul e departe de a fi expirat. Poate încă n-am luat nici o propunere pentru sufletul nostru. Profetul Isaia ne poate inspira, aşa încât să fim siguri că n-am pierdut din vedere esenţialul pentru acest timp. Să nu ne închidem ochii la nedreptăţile sociale care se petrec în jurul nostru! Tăcerea noastră ne putem face coresponsabili şi deci vinovaţi. Militând pentru adevăr în spaţiul public, pentru cei defavorizaţi, ne angajăm pentru cauza lui Dumnezeu şi-i facem posibilă prezenţa în noi şi în mediul în care trăim.

Reţine


Dacă Postul pe care îl facem nu aduce un plus de calitate vieţii noastre sociale, înseamnă că este unul de care nu nici Dumnezeu nu este interesat. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu