vineri, 31 decembrie 2021

 

Plugușor anul 2022

 


Aho, aho, surori și frați

Stați puțin, vă așezați

Și urarea-mi lecturați

Anul repede-a trecut

Parcă nimic n-am făcut

Dar vă spun cinstit curat

Domnu-i cel ce a lucrat

Și multe-a realizat

Cu haruri scumpe divine

Și în mine, și în tine

Lui sincer îi mulțumesc

Și o rugă îi șoptesc:

Munca mea să o sfințească

Mereu să mă însoțească

Pe cărarea pământească

Când resursele lipsesc

Mai ales când obosesc

Și când griji mă cotropesc

El e cel indispensabil

Când totul e variabil

El, singur, netrecător

Când restul e schimbător

Toți îi spunem răspicat

„Mulțumesc” nemăsurat

Pentru fiecare oră,

Mai înceată, mai sonoră

Pentru clipele senine

Chiar de-au fost ele puține

Pentru ceasul de durere

Ce-a făcut mintea să spere

Că în orice boală grea

Singur nu e nimenea

Căci credința-i o lumină

Chiar și-n bezna cea hai

Dacă tu o dobândești

N-o mai lași, n-o părăsești.

Frunză verde de cais

Rogu-vă, fie-mi permis

Să vă strig cu veselie

Din Iași, din episcopie

Să se-audă pân departe

La Madrid dacă se poate

Mic și mare să tresalte

Până-n sferele înalte

Să strigăm până în zori

Cu voci mari, ca de tenori

Mănați, măăăi, hăăăi, hăăăi!

 

Anul nou, cu timpul său

E-n mâna lui Dumnezeu

Griji să nu ne facem multe

Să n-avem gânduri oculte

Să muncim fără exces

Dacă vrem s-avem succes

Stresul să îl evităm

În bine să excelăm

Să zâmbim, să fim amabili

Și în fapte onorabili

Biserica s-o prețuim

Că în ea mereu găsim

Cuvânt cald și ziditor

Venit de la Creator,

Să ne-nalțe când oftăm

Mai ales când disperăm.

Ruga să o înălțăm

Și nicicum să n-o uităm

Dimineața și-n amurg

Sau când ceasuri grele curg

Peste sufletul din noi

Făcând timpul mai greoi

Foaie verde, foi în spic

Mă gândesc iarăși un pic

Să invit la o strigare

Să se-audă pân- la mare

Mănați, măi, hăăăi, hăăăi!

 

 

Tuturor eu vă doresc

Chiar de-i drumul pământesc,

Calea ne fie cerească,

Prin iubirea cea firească

Către Domnul, către frați

Către cei înstrăinați,

Către cei ce sunt uitați,

Căci în toate-a lui prezență

Și prin marea sa clemență,

Face ca-n călătorie

Pe drumul spre veșnicie

Să fim mai perseverenți,

La vorbă mult mai atenți,

În fapte tot mai curați,

În gânduri neîntinați,

În hrană mai cumpătați,

Către rugă mai dedați.

Și ce mare bucurie

Să pășim spre veșnicie

Umblând tot mai în lumină,

Purtând scânteia divină

Această-i dorință străveche

Ce se suie la ureche

Și face ca să tresară

Inima, la ceas de seară.

Vă îndemn, dragi cititori

Din tălpi până-n subsuori

Să vă bucurați deplin

De acest moment senin,

Să fiți recunoscători

Pentru binefăcători,

Iar în anul care vine

Să pășim cum se cuvine

Cu al nostru Creator,

Cu Fiul Mântuitor

Și cu Duhul Iubitor,

Având sfântă-ncredințare

Tot ce-atinge El nu moare,

Ci capătă trăinicie,

Se transformă ori învie,

În funcție de necesitate,

Fiecare s-avem parte.

Foarte verde, foaie deasă

Inspirația mă lasă,

Vă zoresc să chiuiți

Și din bice să pocniți

Să strigați toți în alai

Să s-audă până-n rai

Mănați, măi, hăăăi, hăăi!

Să știți, n-am urat pe bani

Vă spun simplu: „La mulți ani!”


 

 

 

2 comentarii: