luni, 1 august 2016

Cracovia - impreuna cu tinerii la sarbatoare!





     In istoria Cracoviei, capitala spirituală a Poloniei, raman Zilele Mondiale ale Tineretului o amintire puternică. A văzut acest oraş în aceste ultime zile entuziasm, forfotă, veselie, exaltare şi strigăte cum rar sau poate niciodată în istoria ei. A fost o avalanşă de energie tinerească, de sărbătoare jovială, de credinţă manifestată public, fără rezerve şi fără prefăcătorie. Am putut fi de faţă timp de trei zile. M-am gândit că în acest context numai "dabei sein ist alles" (a fi de faţă înseamnă totul) mai contează.
 Îi mulţumesc enorm Domnului pentru tot ce am trăit în sufletul meu împreună cu atâţia tineri. E o senzaţie incomparabilă. Sunt sentimente pe care numai prezenţa fizică acolo ţi le poate oferi. E adevărat, credinţa este un act personal, un asentiment la adevărurile revelate de Dumnezeu, o adeziune fermă la ceea ce conţine Crezul. Însă tot atât de adevărat e că atunci când vrei să o sărbătoreşti, ai nevoie să fii cu ceilalţi. Cu zâmbetul lor, cu fericirea lor vizibilă pe chip, cu cântarea lor puternică! Thomas Spidlik spunea într-o predică legat de credinţă că ea se menţine vie atunci când este împărtăşită. Dacă eşti într-o criză a credinţei, lectura unor cărţi poate fi o soluţie, însă cel mai bine faci să mergi şi să-i cauţi pe cei care îşi manifesta credinţa public, în rugăciune şi comuniune. Acolo e terapia vindecării, a reînvierii ei.  
     Tinerii care au fost la Cracovia şi-au dat sanşa unei experinţe de credinţă de mare anvergură. În mijlocul unei aşa concentraţii de entuziasm te simţi aproape constrâns să activezi în tine bucuria, speranţa, optimismul deorece simţi că nu esti singur. Alţi mii şi mii ca tine îngenunchează în faţa lui Dumnezeu, îl roagă fiecare în limba lui şi fac sărbătoare în suflet lor. Cât de frumos și contaminant este să cânți cu atâția oameni despre ceea ce este cel mai important în viața ta: Jesus Christ, you are my life, Aleluia, Aleluia. Este crezul tău, al Bisericii, al papei. Iar în multitudinea de culturi, de limbi și de obiceiuri triumfă unitatea credinței în același Isus care transpare pe mii și mii de chipuri, așteptând să fie salutat cu deschidere, să fie ajutat dacă este nevoie, să fie însoțit...să fie iubit. 
     Să faci sărbătoare împreună cu atâția oameni de aceeași credință înseamnă să aduci în contingentul acestei lumi ceva din beatitudinea fericii veșnice, ceva din lumea dincolo. Înseamnă să presimți felul în care îți vei petrece veșnicia: în inefabilă comuniune cu Dumnezeu și cu ceilalți. În fața memoriei mele se derulează imagini de la Cracovia. Îmi doresc mult ca cei care au fost acolo să menține cu orice preț în sufletul lor flacăra credinței. Isus este minunat, viu și actual! Mereu și în orice împrejurare! Iar el merită să fie sărbătorit în toată bucuria credinței! 
   











Un comentariu:

  1. Salutare, pr. Cristian!Multumesc de impartasirea cordiala a acestor clipe memorabile!Inca n-am avut parte de o asemenea manifestare spirituala! Imi doresc sa ma numar si eu data viitoare printre cei care vor participa la ZMT!Ii invit pe cei care au fost in Polonia sa povesteasca din experienta multiculturala si religioasa!Sa nu fie doar poze si like-uri, ci implicare in viata Bisericii,cuvinte de incurajare si dorinta de a promova valorile crestine si umane!Concediu minunat!Te asteptam acasa!

    RăspundețiȘtergere