sâmbătă, 15 noiembrie 2014

Sunt alegător. Deci, mă pronunţ!




  Am câteva postări pe acest blog. Sunt postări menite, cum spuneam în articolul introductiv, să pună pe gânduri, să inducă reflecţii edificatoare, să informeze şi să edifice spiritual. Intenţia este deci aceasta. Ce să caute atunci un articol cu o tentă politică? În unii s-ar naşte numaidecât întrebarea uzuală: de ce să se bage preotul în politică? Răspunde fiecare ce vrea. Eu vreau de la bun început să mă fac clar cu o distinţie: una este să faci politică şi alta este să exprimi o opinie politică. Poate că cineva se grăbeşte să citească peste rânduri ca să se lămurească de un lucru: ăsta e cu Ponta sau cu Iohannis?
    Scriu nu pentru a satisface o curiozitate. Ci pentru a face o sesizare şi pentru a deplânge o situaţie inadmisibilă. Nu am formaţie de politician şi nici nu vreau să am. Nu caut să mă exprim cât mai politic, adoptând ştiu eu ce sintagme sau expresii. Nu simt nevoia să completez "profilul meu profesional" cu un asemenea domeniu. Aş vrea să deplâng, şi eu ca mulţi alţii, maniera în care s-a desfăşurat campania electorală. Ar trebui să mă privească? Sub un anumit aspect, desigur. Şi mă motivez. 
     Faptul de a fi manipulat deranjează pe toată lumea. Rectific. Pe acea lume în stare să-şi dea seama că este manipulată. Pe mine gândul că aş fi manipulat mă înfurie. Simt că cineva mă devalorizează. Mă materializează în interesul lui. Mă dezonorează. Manipularea este o amară ofensă adusă demnităţii mele, pe care cineva mi-o formulează pe o partitură de cuvinte mai mult sau mai puţin atrăgătoare. Cum să mă considere cineva achiziţionabil sau vandabil? Cum să accept aşa ceva?
     Chiar nu voiam să scriu nimic legat de alegeri, De ar fi rămas politicienii în curtea lor! Însă ei n-au rămas, şi în mod direct sau indirect au intrat şi în curtea mea, iar eu am dreptul să mă pronunţ. De câţiva ani în străinătate, am putut să văd cum au loc alegerile, cum reuseşc să se prezinte candidaţii. Citind articolul de azi din ziarul local, Kleine Zeitung, despre alegerile în România, m-a cuprins un sentiment de jenă. Nu e un sentiment în premieră! Mă gândesc că l-au citit mulţi şi iarăşi s-au lămurit cu noi: o adevărată mascaradă, unde, pentru că e mascaradă, nu e loc de bun simţ, de respect, de vocabular elegant. Mai rău decât atât: nu e loc de adevăr. 
     Cât de greu ne este să întrezărim adevărul în vorbăriile politicienilor! Îl are cel care vorbeşte puţin? Sau cel care combină frazele în mod profesional? Cel care combate belicos? Sau cel care doar se apără? De ce ne este interzis accesul la adevărul politic, economic, juridic? De ce...? Întrebări aruncate în vânt şi purtate spre nicăieri. 
      Să fiu concret, că n-are sens să mă lungesc. Nu mi-a plăcut campania electorală mai ales sub un anumit aspect care, vreau să cred, mă vizează şi pe mine: implicarea religiei şi a apartenenţei religioase. Cum să-l înţeleg pe Ponta? Aud că în unele sate şi comunităţi catolice el este distribuit ca o iconiţă alături de Papa Francisc. S-a dus la Roma şi probabil i s-a făcut o fotografie cu el. E alături de un om mare. Îl onorează. Da, premierul ţării mele pozează cu Papa. Ce poate fi rău? Însă alăturarea imaginilor e făcută în scop electoral. Şi cu asta nu pot fi de-acord! 
    Deja la primul tur de scrutin văd numele lui Arsenie Boca, un duvohnic cu renume, pe o foaie, în josul ei: Votaţi Ponta Preşedinte!, iar între ele prezicarea că icoana a fost sfinţită. Rămân stupefiat. Cum să se admită aşa o alăturare? Nu sunt cele două nume din lumi diferite? Situaţia escaladează: episcopi ortodcşi (există material video clar cu cel de la Satu Mare şi Maramuseş) îndeamnă credincioşii să meargă la vot şi să voteze cu un creştin-ortodox. Ca şi cum bieţilor nu le-a fost de-ajuns referinţa, le spune şi numele creştinului-ortodox: Victor Ponta. Ortodoxia intră în scenă cu totul. Lângă o rugăciune cu Paisie Aghiorătul apare îndemnul la a-l vota pe creştinul-ortodox. Candidatul se validează cu ajutorul apartenenţei la credinţă. Ponta, în contrast cu Iohannis, face cruce ortodoxă, e ortodox şi de aceea singurul valabil, de care ţara are nevoie! Şi dacă Iohannis ar fi fost catolic?!? Cum aş fi digerat luările de poziţie ale Bisericii Ortodoxe? Cu ce calificative s-ar fi ales confesiunea mea? Pe de o parte propagandă prin incluziune: Ponta ne uneşte! Pe de altă parte discriminare confesională. Unde este coerenţa de gândire? Unde este verticalitatea? De ce deodată e importantă credinţa candidatului? De ce altă credinţă decât cea ortodoxă e deodată incompatibilă cu funcţia de preşedinte? De ce recurgerea la această formă de manipulare? Cum să-mi dozez sila pe care o simt vizavi de comportamentul multor preoţi ortodocşi? Cum să nu le fie ruşine pentru amestecul nepermis de sacru, profan, politic, parvenitism pe una şi aceeaşi foiţă? Cum să înţeleg acest tip de propagandă electorală? Ce-mi poate spune despre candidatul pentru care se face aşa ceva dacă le gândesc, prin extensie, la alte domenii din activitatea şi personalitatea lui? 
    Aş vrea să fiu în stare să fac portretul celor doi într-un mod obiectiv. Nici un post TV nu m-a ajutat realmente în această direcţie. Mi-aş fi dorit să le pot analiza orientările politice de viitor. Mi-aş fi dorit să-i văd cu o listă de lucruri pentru care se scuză. E clar că în România lucrurile merg prost! Cine şi cum va schimba direcţia de mişcare? M-aş bucura ca mâine oamenii să voteze cu conştiinţa că săvârşesc un act liber, în afara oricărei forme de manipulare. Nu vreau amestec de credinţă, de Dumnezeu, de religie. Şi asta nu pentru că nu vreau credinţă, Dumnezeu, religie, ci pentru că mi-e silă de cei care le instrumentalizează. Pentru ei, acestea nu sunt valori, ci mijloace. Pentru ei, eu nu sunt un scop în sine, ci un mijloc
    Aceste rânduri nu sunt o invitaţie la a vota cu cineva anume. Aş fi putut să le postezi şi mâine seară la ora asta. Critica scrisă cu privire la manipulare e valabilă şi după alegeri! 

 

2 comentarii:

  1. Corect si la obiect. Subscriu la ce ai scris. Ai totrespectul meu, draga prieten!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ovidiu, inseamna ca ne situam pe aceeasi frecventa politica! Multumesc cu sentimente reciproce! Mult spor in activitatea redactionala!

    RăspundețiȘtergere